Ah,trag in piept aerul destul de rece al lunii octombrie care ma face sa ma gandesc la cate frumuseti exista pe acest pamant si…tot hoinarind asa cu gandul in mintea mea apare un mare nume:Ciprian Porumbescu.Sunt sigura ca macar o data si voi ati auzit acest nume,care are o muzicalitate aparte.Haide sa intram in lumea magica a muzicii si sa descoperim ce contributie a avut aceasta in muzica romaneasca.Ciprian Porumbescu un om destul de simplu aparent,nascut pe data de 14 octombrie 1853 la Sipotele Sucevei care mai tarziu devine ceva de neimaginat.Ma refer la muzica.Fiind dintr-o familie modesta nu s-a putut bucura de studii muzicale complete,incepand studiul muzicii la Suceava si Cernauti,mai tarziu fiind foarte priceput primeste o bursa continuand studiile la ”Konservatorium fur Musik” din Viena si-acum povestind cu tine,cititorule,si gandindu-ma la legatura foarte stransa dintre mine si muzica zambesc si realizez ca viata mea ar fi un nimic fara ea,dar sa revenim,dupa aceasta perioada, urmeaza cea mai frumoasa etapa a vietii sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale”Crai Nou” piesa in doua acte scrisa de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului in 12 si 13 martie,pe aceeasi scena. In aceelasi an opereta este montata si la Oravita. Stim bine ca nimeni nu e perfect,numai Dumnezeu,ce-a facut ce n-a facut…

          Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politica,timp in care a scris cele mai bune piese printer lucrarile sale se numara :”Rapsodia Romana pentru orchestra,Serenada,La malurile Prutului,Altarul Manastirii Putna,Inima de roman,Gaudeamus Igitur,Oda ostasilori romani”. Insa prea devreme la 29 de ani aripile muzicii se frang si in urma bolii de care suferea de atatea ani,Tuberculoza,sclipirea ochilor lui se stinge si ploapele se lasa intr-un somn adanc de veci parasind lumea sub ochii tatalui si al surorii lui la 6 iulie 1883.Mare roman!Tu cel care citesti acum aceste randuri si toata lumea care le va citi se pot simti mandri ca sunt romani si totusi in mintea mea de copil,Ciprian Porumbescu era acel om care deslusea murmurul izvorului,cantecul vesnic al pasarilor si chemarea vantului. Credeam candva ca acest om avea posibilitatea sa cutreiere lumea larga si sa faca muzica pe tema tuturor frumusetilor pe care le va intalni asa cum imi doresc eu. Am vazut mai tarziu ca nu a fost asa si ca in ciuda talentului sau,pe acea vreme i-a fost foarte greu sa studieze…dar stiti ceva?mie asa imi place sa mi-l imaginez pe Ciprian Porumbescu si pentru mine va ramane mereu acel om care poate sa faca muzica din natura. Stiu ca nu e asa…si ca i-a fost foarte greu sa ajunga cine a ajuns si ca datorita talentului prin care Dumnezeu i-a aratat cat de mult il iubeste a reusit. E asa de usor sa fii invidos pe cineva,e asa de usor sa simti ura pentru cineva care chiar daca nu mai exista fizic iti e rival…in loc sa te bucuri si sa zambesti si sa fii recunoscator ca faci parte din aceelasi popor cu acel om aparent normal,cum spuneam la inceput si sa ai posibilitatea sa stii atatea lucruri marete despre el,tu…esti ranchiunos si dispretuitor. Aceasta e problema omenirii:nu vor sa fie uniti,nu vor sa se iubeasca unii pe altii,prefera sa ramana singuri si sa stea pe intuneric cand afara e soare. Prefera sa priveasca pe geam in loc sa se bucure de cei care rad si asculta operele lui Porumbescu. Prefera sa inventeze zvonuri din invidie,preferea sa defaimeze. Daca tu,cel care citesti esti unul dintre acesti oameni incearca macar un moment sa asculti ”Balada” de Ciprian Porumbescu si vei vedea cata dreptate am. Eu nu te critic,eu iti povestesc…

          Iti multumesc ca ai avut timp sa citesti ce am scris aici si sper sa iti dai seama ce importanta are muzica in viata si mai ales in viata celor ce o apreciaza cu adevarat. De aceea…fii sincer,fii rabdator si…incerca chiar daca nu e posibil sa devii un mic Porumbescu.